Simboluri > Casa Presei Libere

Casa Presei Libere, conceputa initial sub denumirea de Complexul Casa Scânteii, a fost ridicata în 5 ani (1952 - 1957) fiind destinata publicarii presei de stat si în special a ziarului Scânteia, "organ" al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Antena de pe aceasta cladire a sustinut pentru o vreme, începând din 1956, emitatorul Televiziunii Române. Dupa anul 1989, Casa Scânteii este cunoscuta sub denumirea de Casa Presei Libere. Casa Scanteii a fost proiectata de Nicolae Maicu pornind de la cladirea Universitatii Lomonosov din Moscova.

Cladirea este un ansamblu format din patru laturi ce adapostesc o curte interioara mare, plus înca doua ansambluri sub forma de U, care sunt legate de corpul din fata, ansambluri ce au ramas deschise pentru a se construi dupa aceea un teatru si o casa a sindicatelor insa cheltuielile de constructie fiind foarte mari, teatrul si casa sindicatelor nu au mai fost ridicate. O parte din fonduri s-a colectat prin subscriptie publica "benevola", salariatilor dându-li-se la salariu astfel de tichete, care justificau lipsa banilor.

În imagine un tichet în valoare de 20 de lei, dar au existat si de 30 lei si 100 lei. Casa Scânteii a fost prima lucrare la care constructorul a introdus calculul de rezistenta la un eventual seism, luând în considerare niste norme mai vechi, italiene din timpul lui Mussolini.Aceste norme s-au dovedit a fi mai bune chiar decât cele din 1963, pentru ca erau mai simple si se punea mult accent pe intensitatea cutremurului, si nu pe felul cladirii. Cladirea fost gândita sa fie functionala si s-au realizat multe sali, dar si spatii de birouri.

Casa Presei este un exemplu perfect de arhitectura stalinista. Mare si impozant, dar cu un scop practic. Nici chiar acest bastion al unei ere apuse nu scapa de modernizare. Drept in mijlocul cladirii se afla panoul luminos al producatorului de jeans LeeCooper. O pata de culoare, daca nu chiar un element suprarealist, avand in vedere istoria cladirii.



Pe 21 septembrie 1960, o uriasa statuie a lui Lenin, realizata de sculptorul Boris Caragea, a fost plasata in fata cladirii. Inlaturarea acestei statui pe 3 martie 1990 a facut parte din procesul de vindecare (sau de razbunare) al bucurestenilor de pe urma celor indurate in perioada comunista. Astazi piedestalul a ramas tot acolo, iar in locul statuii se afla un monument simplist si de neinteles.



Dupa ce ne obisnuim cu marimea si cu dimensiunile "galactice"... incepem sa observam detaliile artistice. Acele elemente care, vazute de aproape, parca umanizeaza muntele de arhitecura stalinista. Elemente inflorate, margini margini sculptate si grilaje medievale. Turnurile in sine nu servesc nici un scop practic, si reprezinta simple artifcii arhitectonice. Aceeasi atentie pentru detalii scoate in evidenta faptul ca edificiul mai are o caracterstica umana. Imbatraneste. Varsta cladirii se poate citi in petele de rugina si in pietrele innegrite de fum si praf. Dupa 20 de minute de incercuit, tot nu credem ca o sa ajungem vreodata sa cuprindem sau sa intelegem cu adevarat castelul singuratic al Presei Libere. In imediata apropiere se afla Parcul Herastrau, lacul de verdeata care face cenusiul peretilor si mai cenusiu. Este evident insa ca aceasta cladirea isi onoreaza si isi va onora numele ani la randul, chiar daca este "amenintata" cu privatizarea. Casa Presei este o cetate a mass media intr-un oras care se hraneste cu media, zi de zi, ora de ora.

Alte simboluri:
Arcul de Triumf
Ateneul Roman
Biserica Bucur
Biserica Italiana
Biserica Stravopoles
Catedrala Patriarhala
Catedrala Sf. Iosif
Facultatea de Medicina
Palatul Parlamentului
Palatul Universitatii
Parcul Carol
Teatrul National

Arcul de Triumf

 

 
made by bizsign